SIMPOZION PATRIOTIC LA BIBLIOTECA CENTRALĂ”HASDEU”

SIMPOZION  PATRIOTIC  LA  BIBLIOTECA  CENTRALĂ  ”HASDEU”

În cadrul Clubului Istoricilor a Bibliotecii Centrale a BM ”B.P.Hasdeu” la 2 iulie 2019 în sala mare cu coloane a avut loc simpozionul ”Ștefan, Ștefan, Domn cel Mare…”- un omagiu celebrului conducător de oști, domnitorului Țării Moldovei Ștefan cel Mare și Sfânt. S-au împlinit 515 ani de la dispariția fizică a lui, dar spiritual, această mare personalitate  va rămâne în inimile noastre ca un ilustru model de patriotism, de dragoste de țară și glie, de respect față de credința ortodoxă strămoșească, de curajul și vitejia în apărarea  valorilor naționale…

Trebuie să spunem din start, că programul  simpozionului e fost foarte divers, de la comunicări științifice academic până la opere de sculptură și poezie. Poate din acest motiv și a fost înalt apreciat de public acest eveniment.

Dar să le luăm pe rând, în ordinea  cronologică.  Președintele Clubului Istoricilor a Bibliotecii Centrale, care a fost pe post de moderator și a deschis respectivul eveniment cu poezia lui Dumitru Bolentineanu ”Muma lui Ștefan cel Mare”, pe care  a recitat-o eleva Gimnaziului ”Mihai Eminescu” din s. Jevreni din raionul Criuleni, domnișoara Regina Sârbu.

Această copilă frumoasă, cu multe semen de inteligență în  ascensiune, a recitat poezia atât de expresiv și emoționant, că în sală s-a conturat o liniște de invidiat, întreruptă de aplauze și exclamații de ”bravo”.

Apoi a urmat mesajul de salut simpozionului prezentat de doamna Maria Pilchin, poet și critic literar, directorul Bibliotecii Centrale ”Hasdeu”, care a urat mult succes  lucrărilor evenimentului nominalizat.

În fața celor prezenți, dr.hab. doamna Aliona Grati, a ținut o prelegere cu subiectul ”Imaginea lui Ștefan cel Mare în scrierile călătorilor străini”. Distinsa Doamnă a pus la dispoziția publicului informații unicale și rar întâlnite în cărți și documente. Cu siguranță  că cele expuse, au prezentat un interes sporit în cunoașterea aprofundată a Marelul Bărbat al Neamului românesc.

Despre Ordinul ”Ștefan cel Mare”- distincție militară supremă a Republicii Moldova a vorbit domnul dr. Silviu Tabac, unul din puținii profesioniști în cunoștință de cauză.

Următorul vorbitor, prezentat de moderator a fost colonelul în retragere, fost ofițer KGB și ulterior SIS, scriitorul, publicistul și editorul Alexandru Ganenco.Domnia sa, a venit în fața celor prezenți cu o comunicare interesantă, la un subiect absolute necunoscut și anume: Informația și contrainformația în strategia militară a lui Ștefan cel Mare.

Cu o prestație originală s-a prezentat  doctorul în istorie Andrei Prohin, care a vorbit despre moartea domnitorului, dar și despre moarte  în general, ca noțiune filozofică. Domnia sa a confruntat mai multe cronici și alte documente din anul 1504, când s-a stins  cel care a fost Ștefan cel Mare.

La”desert”, moderatorul Alexandru Moraru i-a făcut o prezentare cunoscutului sculptor și pictor, un patriot al zilelor noastre, Om absolute excepțional, domnul Gheorghe Postovanu.  Maestrul a povestit și prezentat cele cinci lucrări ale sale de sculptură, turnate în bronz. Pe parcurs a fost demonstrat  pe ecran, filmulețul despre deschiderea statuilor  cu chipul Marelui Ștefan în central orașelor Bălți și Cimișlia.

La solicitarea președintelui Clubului Istoricilor, sculptorul Gheorghe Postovanu a acceptat să lase la Biblioteca Centrală ”Hasdeu” cele 5 lucrări ale sale, pentru a fi expuse în sala cu coloane pentru un termen determinat.

Vă invităm la Biblioteca Centrală”Hasdeu”să vedeți și să vă bucurați de aceste perle artistice din bronz  semnate de acest mare artist plastic.

Alexandru Moraru

 

Publicat în DOCUMENTE, FILOSOFIE ŞI PSIHOLOGIE, ISTORIA NOASTRĂ | Lasă un comentariu

Personalitatea savantului Gheorghe Buzatu, omagiată la Biblioteca Municipală „B.P. Haşdeu” din Chişinău

Participarea României la cel de-Al Doilea Război Mondial împotriva Uniunii Sovietice nu a fost un război de agresiune, cum s-a spus şi se mai spune, ci unul de eliberare a teritoriilor ocupate de sovietici. Acest fapt a fost demonstrat prin documente de istoricul Gheorghe Buzatu, care a lăsat în urma sa numeroase cărţi şi documente publicate pe care le-a cercetat în cele mai importante arhive din lume. Istoricul, profesorul, savantul, omul politic şi marele patriot român Gheorghe Buzatu, care ar fi împlinit 80 de ani la 6 iunie 2019, a fost omagiat de către colegii săi de la Clubul Istoricilor din Republica Moldova. Evenimentul a avut loc la Biblioteca Publică „B.P. Haşdeu” din Chişinău, în ajunul zilei de naşterie a regretatului istoric. Ar fi împlinit 80 de ani. Cu această ocazie, s-a vorbit despre importanţa muncii savantului Gheorghe Buzatu şi contribuţia sa la descoperirea adevărului istoric, despre participarea României la cel de-Al Doilea Război Mondial.

Preşedintele Clubului Istoricilor, Alexandru Moraru, La deschiderea conferinţei de omagiere a celui care i-a fost mentor şi prieten, acesta a spus : „Gheorghe Buzatu a fost un savant de talie europeană şi cel mai mare specialist în cel de-al Doilea Război Mondial, care a demonstrat adevărul istoric cu documente, fapt pentru care l-am şi numit « Mareşalul Adevărului Istoric ». Gheorghe Buzatu, a studiat documente în cele mai prestigioase arhive din lume: în arhiva militară din România, în S.U.A., Germania, Rusia etc. […] Probabil, vă întrebaţi de ce am expus aceste două fotografii, cea a lui Gheorghe Buzatu şi a lui Ion Antonescu, una lângă alta. Prin documentele de arhivă pe care le-a cercetat, profesorul Gheorghe Buzatu a demonstrat că mareşalul Ion Antonescu nu a fost nici rasist, nici antisemit. A fost un mare patriot care şi-a iubit Ţara. Dar Ţara l-a asasinat, aşa cum a făcut cu mulţi alţi patrioţi, mulţi domnitori”,

Demascarea pactului Ribbentrop-Molotov

Doctorul habilitat în ştiinţe istorice Anatol Petrencu a atras atenţia că, atunci când vorbim despre importanța operei unui istoric, trebuie să specificăm ce a făcut el în raport cu alți istorici în domeniul în cauză. „Gheorghe Buzatu a fost un istoric care a scris foarte multe cărţi, mult mai multe decât sunt expuse aici. În special volumele: « Hitler, Stalin, Antonescu »,  « Stalin, Hitler, Antonescu », « Antonescu, Hitler, Stalin », trei volume de documente de mare importanţă, dar şi colecţia « Garda de fier », semnată de Gh. Buzatu şi Victor Roncea. Important însă este ce a scris în comparaţie cu cei de până la el. În acest sens, vreau să spun că Gheorghe Buzatu a avut o contribuţie foarte mare la demascarea pactului Ribbentrop-Molotov. Din acest punct de vedere, contribuţia profesorului Buzatu este cartea « Războiul Mondial din 1939-1945 ». […] Pentru România, perioada de la 1 septembrie 1939 până la 28 iunie 1940 este de neutralitate. La 28 iunie 1940, România a fost agresată de Uniunea Sovietică, românilor li s-a luat Basarabia, nordul Bucovinei, ţinutul Herţa. Aici, statutul României s-a schimbat. Asta spune Gheorghe Buzatu, că de acum încolo România a avut un statut nu de ţară neutră în conflictul din Europa, dar de ţară non-beligerantă. […] Buzatu a demonstrat că participarea României la războiul împotriva Uniunii Sovietice nu a fost un război de agresiune, cum s-a spus şi se mai spune, ci unul de eliberare a teritoriilor ocupate de sovietici. Dacă nu ar fi fost agresiunea sovietică în 1940, România nu s-ar fi implicat în 1941. Acest război se numeşte de eliberare a teritoriilor noastre. Frontiera a fost trasă pe Nistru. […] Da, românii au mers mai departe de Nistru, dar aici au fost puse punctele de grăniceri şi vamă. Aceasta este o dovadă foarte clară că Antonescu nu a jinduit teritoriul dincolo de Nistru. El a dat indicaţii lui Mihai Antonescu să se pregătească de Conferinţa de pace. În discuţii cu Hitler, lui Antonescu i s-a propus Transnistria în schimbul Ardealului. El a zis: « Nu, Ardealul e al nostru, să ni-l daţi şi noi rămânem la Nistru »”, a menţionat Anatol Petrencu contribuţia lui Gheorghe Buzatu la studierea istoriei acestui război. , a afirmat profesorul Anatol Petrencu.

„Antonescu – cel mai mare patriot !”

Istoricul Alexandru Ganenco a menţionat că nu l-a cunoscut personal pe Gheorghe Buzatu, dar a studiat şi cunoaşte foarte bine opera şi munca depusă de acest savant în arhivele lumii, care servește astăzi multor scriitori şi istorici. „Volumul « Românii în arhivele Kremlinului » mi-a servit şi mie ca sursă. M-am convins că agenţii infiltrați aici de Komintern erau plătiţi cu bani grei chiar din tezaurul României, care se afla la Moscova”, a spus Ganenco cu referire la detaliile inedite din documentele publicate de Gh. Buzatu.

Profesorul Sergiu Cataraga, specialist în cel de-Al Doilea Război Mondial, a relatat cum l-a cunoscut la o conferinţă pe regretatul istoric. Într-o discuţie cu el, afirmă Cataraga, i-a spus că i-a citit lucrările despre Ion Antonescu. Gheorghe Buzatu i-a răspuns atunci că „mai este în viață o persoană-cheie în istoria noastră, care ştie cel mai bine ce s-a întâmplat de fapt cu Antonescu, dar care e nevoit să tacă”, avându-l în vedere pe ex-regele Mihai. Mai târziu, spune Sergiu Cataraga, a avut ocazia să îl întrebe pe ex-regele Mihai ceea ce îl măcina pe Gheorghe Buzatu, ce s-a întâmplat atunci, în 1946, şi cine a fost adevăratul Ion Antonescu: „Domnule profesor, să transmiteţi tuturor românilor următorul lucru. Pentru mine personal, Ion Antonescu a fost cel mai mare patriot al neamului românesc!”, i-a spus fostul suveran lui Sergiu Cataraga.

Istoricul Alexandru Moraru„Când a decedat Gheorghe Buzatu, am mers la Iaşi la înmormântare, cu mai mulţi colegi pe care i-a organizat Anatol Petrencu. Toată ziua a plouat. După ce a fost scos sicriul din biserică şi dus în cimitir, când a fost coborât în mormânt, a ieşit soarele. Dintr-un copac, a început să cânte o privighetoare. Despărţirea de Gheorghe Buzatu a fost un moment divin ”.

Istoricul Buzatu și Conferința „Pactul Ribbentrop-Molotov”

Prof. univ. Anatol Petrencu„La 26-28 iunie 1991, la Chişinău a avut loc Conferinţă internaţională « Pactul Ribbentrop-Molotov şi consecinţele acestuia pentru Basarabia ». Gheorghe Buzatu şi Alexandru Moşanu s-au implicat foarte mult în pregătirea acelei conferinţe. Cu acel prilej, Buzatu a publicat un număr nou « Moldova », la Iaşi, care se numeşte: «Secretele protocolului secret Ribbentrop-Molotov»”. « Moldova » este o revistă care a publicat materialele secrete descoperite de Gheorghe Buzatu în arhivele din Washington, S.U.A., înainte de a merge la Moscova. […] Stăpânind impecabil lucrul de arhivă, a colectat multe documente pe care noi le-am publicat mai târziu. Dar, după această conferinţă importantă, la care au participat şi istorici de la Moscova care au spus lucruri interesante, toate comunicatele, documentele, referatele și textele au dispărut. Au fost luate de Valeriu Matei cu pretextul că le va publica. Mai târziu, Matei a susţinut că s-au pierdut”.

Valeriu Matei a replicat acuzațiilor aduse de istoricul Anatol Petrencu în stilul său caracteristic: „Parlamentul a organizat conferința, a avut un secretariat. Eu am pregătit materialele conferinței, raportul de bază care s-a ținut, declarația de la Chișinău din 28 iunie 1991, iar pe Petrencu nu l-am văzut acolo să aibă vreo contribuție. Omul vorbește după ureche. Atunci el era un neica nimeni și îl chema nicicum. În ce fel să iau eu documentele? Și ce să fac cu ele, borș?”. După asemenea explicaţie, orice alt comentariu ar fi de prisos[1].

Aranjament grafic – I.M.

Nadea Roşcovanu, Chişinău

SURSA: https://www.art-emis.ro/eveniment/personalitatea-savantului-gheorghe-buzatu-omagiata-la-biblioteca-municipala-b-p-hasdeu-din-chisinau

––––––––––––-
Publicat în ARTICOLE ŞI FOTOGRAFII ALE ALTORA, DOCUMENTE, FILOSOFIE ŞI PSIHOLOGIE, ISTORIA NOASTRĂ, ŞTIINTA CULTURĂ CIVILIZAŢIE, ŞTIREA ZILEI | Lasă un comentariu

POETUL IVAN PILKIN A LANSAT O CARTE DEOSEBITĂ: OMUL- ACVARIU(secvențe video)

La 14 iunie 2019, la Biblioteca Centrală a BM ”B.P.Hasdeu” a avut loc lansarea unei cărți deosebite. Este vorba de o plachetă de versuri scrisă în limba rusă de poetul Ivan Pilkin, care se deosebește radical de majoritatea cărților de acest gen, atât după formă, cât și conținut. Pe cei prezenți în sală, la acest eveniment cultural îi pot felicita, deoarece au asistat la o lansare interesantă și plină de aromă și prospețime. A fost ceva frumos și inedit.

Pe domnul Ivan Pilkin, l-am cunoscut întâmplător, în procesul de selecție ai oamenilor de știință, care ar putea participa cu comunicări la conferințele științifice dedicate dinastiei Hasdeu, evenimente, pe care le organizez la Biblioteca Centrală deja de patru ani. Cineva din prieteni, m-a sfătuit să-i includ pe domnul Ivan Pilkin în lista vorbitorilor la respectiva conferință științifică. Am găsit contactele domniei sale și l-am telefonat, apoi ne-am intâlnit și discutat vis-a-vis de subiectul propus.

S-a dovedit a fi un bărbat tânăr, înalt, cu trăsături caracteristice de frumusețe bărbătească, cu simțul umorului, cu un intelect și inteligență pecetuită pe fața sa. Domnul Pilkin a acceptat propunerea mea și în ziua stabilită a conferinței, a prezentat o comunicare interesantă la acest for științific.

Ulterior am aflat, că are o familie minunată și Măria (se poate citi și Maria) Sa Cartea este este  plasată în cel mai onorabil loc. Pot zice cu mâna pe inimă- mai dă Doamne Țării Moldovei asemenea familii de o inteligență mai rar întâlnită și un comportament civilizat, care cu siguranță poate servi drept model.

Am filmat câteva secvențe de la acest frumos eveniment și le pun cu plăcere la dispoziția cititorului curios. În încheiere, nu-mi rămâne decât să-l felicit pe domnul Ivan Pilkin cu acest succes în arta scrisului. Doamne ajută!

Alexandru MORARU, șef serviciu Biblioteca Centrală

Publicat în DOCUMENTE, FELICITĂRI, VIAŢA E FRUMOASĂ, VIDEO, ŞTIINTA CULTURĂ CIVILIZAŢIE, ŞTIREA ZILEI | Lasă un comentariu

URMELE  ADRIANEI UNGUREANU LA BIBLIOTECA CENTRALĂ ”HASDEU”

URMELE  ADRIANEI UNGUREANU LA BIBLIOTECA CENTRALĂ HASDEU

Cu siguranţă, că cei care au asistat la evenimentul nominalizat au zâmbit, deoarece titlul articolului este o parafrazare a titlului romanului semnat de distinsa Doamnă Adriana Ungureanu „Urma paşilor ei. Iulia Hasdeu între viață și nemurire” apărut la editura Ieikon din București anul curent.

Cum a apărut ideia promovării acestei cărți? Într-una din zile a mijlocului lunii aprilie, am primit un mesaj de la directorul general al Bibliotecii Municipale ”B.P. Hasdeu” dr. Mariana Harjevschi, în care era un anunț, că la Chișinău, la Biserica de lemn din sectorul Botanica va avea loc lansarea cărții despre Iulia Hasdeu semnată de Adriana Ungureanu  și ar fi bine să știm amănunte  despre eveniment, să procurăm cartea pentru colecția bibliotecii etc.

Nu a fost nici un ordin și nici o dispoziție a directorului general, deoarece domnia sa, la fel ca majoritatea personalităților profesioniste și  inteligente, care mai sunt și conducători de instituții soluționează problemele colegial, în echipă, cu o doză maximă de energie pozitivă și optimism. Cu toate acestea, mi-am dat seama, că ideia este minunată și importantă  pentru bibliotecă, deoarece este vorba despre o carte despre fiica părintelui spiritual al instituției noastre B.P. Hasdeu. Am ”prins firul”, care mi la dat  distinsa doamnă Mariana Harjevschi și am inceput să-l”depăn”.

M-am gândit, că ideal ar fi, să organizez o lansare chiar la noi, la Biblioteca Centrală. Imediat am inceput s-o caut pe autoare în rețelele de socializare, și să-i cer un contact, pentru organizarea unei întâlniri și discuții vis-a-vis de subiectul propus. Doamna Adriana Ungureanu s-a dovedit a fi o scriitoare îndrăgostită de Basarabia și basarabeni, inteligentă și amabilă, ulterior m-am convins că este lector  universitar, deținătoare a titlului științific de doctor în economie și foarte frumoasă.

Autoarea mi-a acceptat solicitarea  in lista prietenilor și am convenit, că va putea veni la Biblioteca Centrală a BM ”B.P.Hasdeu” in ziua de 19 aprilie, curent, când vom turna și genericul ”Biblioteca Centrală Promo: pe urma Iuliei Hasdeu cu Adriana Ungureanu”, lucrul pe care l-am realizat și se pare că s-a primit un filmuleț reușit. Pentru cei interesați, îl găsiți în Youtube.com la titlul indicat mai sus.

Tot atunci doamna Adriana Ungureanu a dăruit două exemplare de carte cu dedicație și autograf  Bibliotecii Centrale. Am avut fericirea să câștig și eu personal cartea râvnită cu o dedicație emoționantă:” Domnului Alexandru Moraru, cu recunoștință pentru dragostea față de numele Hasdeu, ce ne unește! Semnat” Și pe această cale, țin să mulțumesc mult distinsei scriitoare, pentru colaborarea fructuoasă cu Biblioteca Centrală în persoana mea și ulterior cu echipa instituției noastre. După o consultație cu doamna Nadejda Mășcăuțanu, locțiitoarea directorului Bibliotecii Centrală, să planificăm evenimentul pentru 17 mai la ora 14.00 în Sala cu Coloane a Bibliotecii Centrale.

Trebuie să recunosc, că am avut toată susținerea doamnei Maria Pilchin, directorul Bibliotecii Centrale, care nu numai că a semnat scrisoarea-invitație adresată conducerii Liceului Teoretic ”Iulia Hasdeu”( director Eleonora Goncear), dar și participat cu un discurs profesionist  la lansare, de data aceasta, fiind pe post de critic literar, fiindcă  domnia sa izbutise să citească  și carte respectivă în câteva nopți.

O contribuție importantă au adus-o și doamnele profesoare de la Liceul Teoretic ”Iulia Hasdeu”, Ala Radu și Marcela Dorin, care nu numai că au organizat prezența elevilor din clasele superioare, dar au venit și cu un program artistic pe versurile Iuliei Hasdeu, fapt pentru care suntem recunoscători.

Fără lipsă de modestie, menționăm, că a fost o lansare de zile mari, la care au participat peste 70 de participanți. Să fi văzut, cu câtă căldură a fost primită autoarea Adriana Ungureanu de dr. Mariana Harjevschi, director general al Bibliotecii ”B.P.Hasdeu”, venită cu un buchet de flori,pentru a felicita autoarea, un mesaj emoționant de salut și trei Diplome de Excelență pentru autoare, criticul literar Christian  Crăciun, prezent la eveniment, (fiind și cel care a prefațat cartea) și domnului Valentin Ajder, director general al editurii Eikon din București, care a dăruit pentru toate filialele Bibliotecii Municipale ”B.P. Hasdeu” câte un exemplar de carte, adică în total 26 cărți și câteva exemplare pentru biblioteca Liceului Teoretic ”Iulia Hasdeu”.

La această lansare a participat și luat cuvânt, cunoscuta scriitoare Lucreția Bârlădeanu, stabilită cu traiul la Paris.

Fiind organizatorul și moderatorul evenimentului, în final, i-am oferit microfonul hasdeologului, scriitorului și publicistului Vasile Malanețchi, directorul Muzeului Național de Literatură Română ”Mihail Cogălniceanu”.

Lansarea de carte a fost filmată integral și pusă în Internet. În continuare, vă îndemn să urmăriți câteva poze  și respectiv filmul document al evenimentului. În final, nu ne rămâne decât s-o felicităm pe autoare cu această minunată carte și efort major de a fi alături de noi, aici la Chișinău! Să ne trăiți LA MULȚI ANI DISTINSĂ DOAMNĂ!

Alexandru MORARU, moderatorul lansării

Filmul document al evenimentului:

Publicat în DOCUMENTE, FELICITĂRI, FILOSOFIE ŞI PSIHOLOGIE, FOTOGRAFII, ISTORIA NOASTRĂ, VIDEO, ŞTIINTA CULTURĂ CIVILIZAŢIE, ŞTIREA ZILEI | Lasă un comentariu

CLUBUL ISTORICILOR AL BIBLIOTECII CENTRALE „HASDEU” ÎN ASCENSIUNE

Clubul Istoricilor  a Bibliotecii Centrale „Hasdeu” a împlinit 4 ani…

Clubul a apărut din ideia şi iniţiativa a câtorva oameni interesaţi de răspândirea cunoştinţelor istorice şi politice printre care se numără, profesorul universitar dr.hab. Anatol Petrencu, istoricul arhivist şi publicist, sef serviciu Biblioteca Centrală Alexandru Moraru (din 2018 – preşedinte al clubului, înlocuindu-l pe profesorul A.Petrencu ), colonelul în retragere, publicist şi editor Alexandru Ganenco, ziaristul Nicolae Becciu, istoricul Elena Siniţa, şefa filialei „Maramureş” a Bibliotecii Municipale „B.P.Hasdeu”, doctorul în istorie Ruslana Grosu, profesor universitar la Academia Militară „Alexandru cel Bun”; regretata profesoară de limbă şi literatură  română, doctoranda Lilia Ţâmbală  şi alţii.

Prima şedinţă a avut loc  în luna aprilie 2016 la care au participat 12 membri, ulterior  pe parcurs numărul membrilor a fost în ascensiune. Am convenit, că întrunirile clubului să aibă loc o dată pe lună şi am împărţit responsabilităţile.  De atunci, în fiecare an au avut loc câte 11 şedinţe. Anul 2016 a fost remarcabil şi cu faptul, că Clubul Istoricilor a îzbutit să organizeze  Prima Conferinţă Ştiinţifică „Mareşalul Antonescu şi istorie şi istoriografie” în tot spaţiul românesc, la care au participat cu comunicări ştiinţifice istorici, filologi, jurişti, militari  de pe ambele maluri ale Prutului. În pregătirea  şi participarea la acestui for ştiinţific, s-au inclus  istorici de calibru naţional:  Ion Coja, Anatol  Petrencu, Danuiela Vacarciuc, Viorica Olaru- Cemârtan, Sergiu Cataraga, Sergiu Munteanu, Alexei Creţu, academicianul Sergiu Chircă. Sala mare a fost arhiplină, au fost  cu mult peste 100 de persoane. În acest public s-au putut observa generalii ® Armata Naţională a Republicii  Moldova Ion Costaş, Vasile Grosu,  generalul ® Stan Petrescu  al Armatei Române, profesor universitar,  colonelui ®  Alexandru Ganenco, editor, publicist, scriitorii Tudor Ţopa, regretatul  Victor Ladaniuc, ex-viceprim ministru Ion Negrei, istorici, jurişti, politicieni, psihologi etc.

Dacă vom face o statistică a  şedinţelor Clubului Istoricilor de la întemeiere către 1 ianuarie 2019, vom constata că în total au avut loc 32 de şedinţe cu un număr impunător de participanţi, îndrăgostiţi de labirintele istoriei, atât naţionale, cât şi universale.

Cât priveşte anul 2019, trebuie de menţionat, că atât calitatea şedinţelor Clubului, cât şi calitatea membrilor şi participanţilor  la aceste evenimente, a crescut simţitor.

Câteva exemple: la 24 ianuarie 2019 la Biblioteca Centrală a BM „B.P. Hasdeu” a avut loc ”masa rotundă” a Clubului Istoricilor (prima ședință din anul 2019). Subiectul discutat a fost Țiganii și evreii în războiul II mondial” Au participat și luat câvânt: profesorul universitar dr. hab. Anatol Petrencu, dr. Vasile Șoimaru, col (r) Alexandru Ganenco, scriitorul Tudor Țopa, jurnalistul Nicolae Becciu, scriitorul Grigore Grigorescu și alții. Moderator, președintele Clubului: Alexandru Moraru.  La ședința aceasta a participat și un grup de elevi de la Liceul Teoretic „Iulia Hasdeu” însoțiți de profesoara Mariana Leu.

Următoarea şedinţă  a avut loc în ziua de 7 februarie 2019, la Biblioteca Centrală a BM „B.P.Hasdeu” a avut loc şedinţa Clubului Istoricilor pentru luna februarie. Subiectul şedinţei a fost „Personalităţi celebre din Basarabia şi Republica Moldova”. Preşedintele şi moderatorul Clubului Alexandru Moraru a prezentat invitaţii speciali: domnul Denis Roşca, autorul celebrului volum cu caracter enciclopedic „Cartea de Aur a Basarabiei şi Republicii Moldova”, colonelul (r), publicist, editor Alexandru Ganenco şi cunoscutul scriitor şi publicist Tudor Ţopa. Au mai fost invitaţi: acad. Viorel Prisăcaru, vicepreşedinte al AŞM şi profesorul universitar dr. hab. Analol Petrencu. În sala mică a bibliotecii, unde s-a desfăşurat evenimentul, au fost prezenţi membrii Clubului Istoricilor, care s-a mai completat cu un număr impunător de liceieni de la Liceul Teoretic „Iulia Hasdeu” din Chişinău, fiind însoţiţi de distinsa profesoară de istorie, doamna Dorin Marcela. Evenimentul a fost plin de informaţii şi noutăţi importante, şocante şi pline de curiozitate. Invitaţii au răspuns la întrebările membrilor clubului.
La 4 martie 2019 în cadrul Clubului Istoricilor a avut loc o şedinţă de comemorare a eroilor căzuţi pentru integritatea Republicii Moldova în Războiul ruso-moldovenesc din 1990-1992. Invitat special a fost generalul ® Ion Costaş, autorul cărţii Transnistria 1989-1992 Cronica unui război  “nedeclarat”. În afară de membrii clubului, la şedinţă au fost invitaţi şi 32 de militari din unitatea militară –carabinieri.

În ziua de 17 aprilie 2019 a avut loc următoarea şedinţă  a Clubului Istoricilor “Catastrofa de la Cernobîl în amintirea contemporanilor”. În faţa membrilor clubului şi-au depănat amintirile doamna Ludmila Beşleaga, soră de caritate şi colonelul ® Ion Ungureanu- ambii participanţi la lichidarea catastrofei de la Cernobîl. Cei doi invitaţi speciali ulterior, după luarea de cuvânt, au răspuns la întrebările participanţilor la eveniment.

Considerăm activitatea Clubului Istoricilor  binevenită, care poartă un caracter nu numai informaţional, dar şi educativ- patriotic.

Alexandru MORARU, şef serviciu Biblioteca Centrală a BM “B.P.Hasdeu”

Publicat în DOCUMENTE, FELICITĂRI, FILOSOFIE ŞI PSIHOLOGIE, FOTOGRAFII, ISTORIA NOASTRĂ, ŞTIINTA CULTURĂ CIVILIZAŢIE, ŞTIREA ZILEI | Lasă un comentariu

”PRĂBUȘIREA MITULUI SECURITĂȚII” – O CARTE DE MARE VALOARE

Sorin Roşca Stănescu, fostul director al ziarului „Ziua”, actualul coordonator al site-ului „corectnews.ro”, unul dintre cei mai cunoscuţi analişti politici români de azi, avansează în editorialul său din 29 aprilie 2019 o teză cu adevărat explozivă. În marginea cărţii „Prăbuşirea mitului Securităţii”, Bucureşti, Editura Elion, 2018, de Corvin Lupu şi Cristian Troncotă, celebrul jurnalist scrie negru pe alb: „Trădarea Securităţii la care se referă istoricii specializaţi în activitatea serviciilor secrete constă în faptul că, în frunte cu generalul Iulian Vlad, cei mai mulţi oameni aflaţi la comanda Securităţii lui Ceauşescu erau de fapt agenţi sovietici. Aceştia au acţionat în decembrie 1989 la comandă, fiind susţinuţi şi de armata din umbră a celor aproape 30 de mii de agenţi de diversiune aduşi în România sub formă de turişti, iar obiectivul a fost instaurarea din capul locului a unui regim marionetă al Moscovei. […] Nu o spun istoricii, o spun eu de această dată. Dacă cei care au preluat din mâinile oamenilor Moscovei hăţurile serviciilor secrete din România au fost tot oameni ai Moscovei, atunci ce altceva au fost regimurile politice de la Bucureşti care au fost susţinute de aceste servicii secrete impregnate de A.D.N.-ul Moscovei?”[1].

România – doar un cal troian?

Să reluăm cu cuvintele noastre. Integrarea României în structurile euroatlantice, în U.E. şi în N.A.T.O., ar fi o operaţiune de tip „cal troian” (România) a Rusiei în Occidentul democratic şi capitalist. Ipoteza e enormă, dar nu poate fi respinsă pur şi simplu. Prea sunt multe probele şi indiciile care pot fi aduse în sprijinul acestei ipoteze. Chiar dacă argumentaţia propusă de istoricii Corvin Lupu şi Cristian Troncotă ni se pare prea pătimaşă, prea de tot polemică faţă de generalii Aurel I. Rogojan şi Iulian Vlad, ultimul dispărut nu demult. Polemica nu face niciodată casă bună cu cercetarea istorică, iar în cazul nostru, le aduce prejudicii şi autorilor „Prăbuşirii mitului Securităţii”, şi nu numai generalilor Iulian Vlad şi Aurel I. Rogojan, coloneilor Filip Teodorescu şi Radu Tinu, toţi atacaţi virulent în acest volum. Dar, chiar dacă exemplificările aduse la teza lor principală (trădarea Securităţii în favoarea Moscovei) de Corvin Lupu şi Cristian Troncotă pot fi măcar în parte eronate, teza se poate susţine atunci când e ilustrată cu alte nume, puse în evidenţă sumar şi în cartea de faţă.

Lista lui Lupu şi Troncotă

Competenţa arhivistică a profesorului Troncotă general de securitate, lucrând cinci ani în arhivele Securităţii înainte de 1989, fost decan în Academia Naţională de Informaţii, completată cu contribuţia „suculentă”, dar discutabilă (vezi precizările referitoare la apartenenţele etnice) a profesorului sibian Corvin Lupu, specialist în Relaţii Internaţionale şi în Studii. e greu de contestat. Pentru a lăsa să treacă sub semnătura sa asemenea „caracterizări”, generalul (în retragere) Troncotă se bazează fără doar şi poate pe documente, pe probe-beton. Curios e că nu le cere nimeni, iar împricinaţii par să fie şi ei de acord. „Este evident că autorii îşi asumă toate răspunderile juridice pentru afirmaţiile făcute în textele lor, care reprezintă mai degrabă atitudini civice ca rezultat al propriilor cercetări ştiinţifice”[2]. Cartea a apărut anul trecut deci cei vizati au avut suficient timp pentru a se manifesta .  Precizăm că lista prezentată mai jos nu cuprinde zecile de nume din indice ale unor generali sau ofiţeri de informaţii, politicieni, ziarişti şi cercetători lipsite de interes pentru publicul larg, nespecializat. Autorii, Corvin Lupu şi Cristian Troncotă întocmesc un indice cu informaţii extinse despre numele prezente în volum, mai „îndrăzneţe” decât cele de la C.N.S.A.S., un indice care a fost trecut cu vederea, deşi cartea a apărut în 2018. Vom încerca să supunem atenţiei cititorilor o înşiruire de nume care poate lăsa multă lume cu gura căscată:

„- Andreescu, Gabriel, profesor de fizică, devenit profesor universitar de Ştiinţe Politice, dizident anticomunist, soţul unei informatoare a Securităţii;
– Anghelache, Constantin, colonel de Securitate la C.I.E., şef de unitate, nume conspirativ « Eftimie Gelu »;
– Apostoiu, Dumitru, demnitar comunist în administraţia prezidenţială, conspirator anticeauşist;
– Băcanu, Petre Mihai, jurnalist român, acuzat de legături cu serviciile secrete sovietice, a fost ocrotit de gen. Iulian Vlad;
– Brucan, Silviu (Saul Bruckner), evreu, membru al P.C.R. de la 19 ani (1935), secretar general de redacţie al ziarului „Scânteia” (1944-1948), ambasador al României în S.U.A. (1955-1959), ambasador al României la O.N.U. (1959-1962), director al Radioteleviziunii Române (1962-1966), conspirator anticeauşist, membru al conducerii F.S.N.;
– Caramitru, Ion, conspirator anticeauşist, colaborator al Securităţii, actor, ministru al Culturii (1996-2000), director al Teatrului Naţional din Bucureşti (din 2005);
– Cataramă, Viorel, ofiţer acoperit de Securitate, economist la Tehnoforestexport, director pentru Europa de Est al firmei « BELCO » -Belgia a Camerei de Comerţ şi Industrie a României, din 1990 este preşedinte-director general al grupului de firme « Elvila »;
– Cummings, Richard H., colonel, director al Serviciului de Securitate (protecţie) al posturilor de radio « Europa Liberă » şi « Libertatea » (1980-1995);
– Cumpănaşu, Ion, ofiţer acoperit de Securitate, şef al Cenzurii (1973-1977), director general al Agerpres (1977-1983), redactor-şef al ziarului « Scânteia » (1983-1984) şi preşedinte al Departamentului Cultelor (1984-1989);
– Dinescu, Mircea, poet cunoscut pentru legături cu serviciile sovietice şi cu Securitatea, disident;
– Iliescu, Ion Ilici Marcel, activist comunist de etnie ţigan, evreu şi român, ministru al Tineretului (1967-1971), secretar al C.C. al P.C.R. (1971), prim-secretar al judeţului Iaşi (1974-1979), conspirator anticeauşist, preşedinte al României (1990-1996 ; 2000-2004);
– Ioniţă, Ion, general de armată MapN, de etnie ţigan, ministru al Apărării Naţionale (1966-1976) şi viceprim-ministru al Guvernului (1976-1982), conspirator anticeauşist;
– Iosif, Dan, colaborator al Securităţii, participant la evenimentele din 21-22 decembrie 1989 de la baricada de la Hotel „Intercontinental” – Sala „Ioan Dalles” – Restaurantul Pescăruşul şi din sediul C.C. al P.C.R.;
– Isărescu, Mugur, absolvent al A.S.E. Bucureşti, ofiţer de Securitate, guvernator al Băncii Naţionale din 1990, prim-ministru în anul 2000, deţinător de proprietăţi şi valori;
– Kostyal, Ştefan, evreu maghiar, general MapN, absolvent al Academiei Militare Superioare a M.St.M. al U.R.S.S. « K.M. Voroşilov », cetăţean al U.R.S.S. în secret, agent al G.R.U., conspirator anticeauşist;
– Liiceanu, Gabriel, filozof, colaborator al Securităţii, propagandist post-decembrist;
– Maior, George Cristian, diplomat militar, secretar de stat în M.Ap.N., director al SRI (2006-2015);
– Mazilu, Dumitru, colonel de Securitate, profesor, diplomat la O.N.U., colaborator al CIA, prim-vicepreşedinte al F.S.N. (1989-1990).”.
.- Mălureanu, Vasile, col. de Securitate şi gen. S.R.I. (rtg.), şef al Diviziunii pentru Apărarea Constituţiei;
– Militaru, Nicolae (Lepădat), general-colonel M.Ap.N., agent al G.R.U., ministru al Apărării;
– Negriţoiu, Mişu, absolvent al A.S.E. Bucureşti şi al Facultăţii de Drept, lucrător în reţeaua comerţului exterior, director al unor societăţi controlate de Securitate, şeful agenţiei economice a României din New York şi şef al Biroului Comercial al României în Los Angeles;
– Nicolae, Ioan, ofiţer de Securitate în Ministerul Comerţului Exterior, în domeniul exportului de îngrăşăminte agricole, în 2014 era cel mai bogat dintre români;
– Pacepa, Mihai, gen. lt. de Securitate, adjunct al şefului D.G.I.E./D.I.E. (1972-1978), agent K.G.B., B.N.D. şi C.I.A., defector;
– Patriciu, Dan Costache (Dinu), arhitect, recrutat de Securitate şi trimis să-şi desfăşoare activitatea în Emiratele Arabe Unite, în 1990 i s-a dat întreprinderea de stat « Rompetrol » şi a fost promovat în politică, unde a realizat mai multe scindări ale mişcării liberale;
– Păunescu, George Constantin, economist, ofiţer acoperit de Securitate, director al secţiei de import-export şi director al secţiei de valută din Ministerul Comerţui Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale, implicat în devalizarea Băncii Bancorex;
– Pleşu, Andrei Gabriel, colaborator al Securităţii, filozof, eseist, politician post-decembrist, ministru al Culturii (1989-1991), ministru de Externe (1997-1999), consilier prezidenţial (2004-2005);
– Popa, Gică, general de justiţie militară, judecător militar în « procesul » soţilor Ceauşescu din 25 decembrie 1989, decedat în condiţii de suspiciune de crimă la 1 martie 1990;
– Radu, Nicolae, comandor, agent sovietic, conspirator anticeauşist;
– Răceanu, Mircea, diplomat român, trădător la americani;
– Rădulescu, Gogu, înalt demnitar comunist, de etnie ţigan şi evreu, a susţinut tacit opoziţia faţă de Ceauşescu, în noaptea de 21-22 decembrie 1989 împreună cu gen. Vlad, i-a propus gen. Vasile Milea să-l aresteze pe Ceauşescu;
– Stoenescu, Alex Mihai, subinginer de metalurgie, doctor în istorie, informator al Securităţii, autor de cărţi;
– Tiajelnikov, Evgheni, ambasador al U.R.S.S. în România în decembrie 1989;
– Tismăneanu, Vladimir (Volodea Tismeniţki), evreu, profesor de ştiinţe politice în SUA, ideolog al regimului iudeo-capitalist şi al « corectitudinii politice » al sistemului politic în România;
– Tökés, László, pastor reformat, agent informator al Securităţii, agent al A.V.O., diversionist, complice la declanşarea revoltei populare de la Timişoara din 15-16 decembrie 1989;
– Ursu, Ioan, fizician, academician, coordonator al programului nuclear al României, activist al C.C. al P.C.R., preşedinte al Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie, colaborator al conspiratorilor anticeauşişti;
– Voican-Voiculescu, Gelu, agent al Securităţii, viceprim-ministru al României (1989-1990), ambasador al României în Tunisia (1994-1996);
– Voiculescu, Dan, absolvent al A.S.E. Bucureşti, între 1980 şi 1990 a fost director al Întreprinderii « Crescent » a Securităţii;
– Voinea, Dan, ofiţer de Securitate la Direcţia a VI-a a Cercetări penale a DSS, apoi procuror militar, pucist în decembrie 1989, acuzator în « procesul » Ceauşescu, gen.mr. de Justiţie Militară, procuror-şef al parchetelor militare (1997-2000);
– Watts, Larry L., istoric american, preşedinte al Comisiei de Reformarea Serviciilor Secrete din România (1992-2009).”
Teza pe care editorialistul Sorin Roşca Stănescu o extrage din cartea „Prăbuşirea mitului Securităţii”, semnată de Corvin Lupu şi Cristian Troncotă, precum şi din propria sa experienţă şi cunoaştere extinsă a României recente e cu adevărat înspăimântătoare. Este România doar o gubernie, un cal troian al Rusiei în U.E. şi în N.A.T.O. ? O întrebare care poate să dea vertij, mai ales dacă ţinem cont de armele americane prezente pe teritoriul ţării şi, eventual, de cele care ar mai putea veni. Dar nu e exclus ca adevăratul mister să se ascundă în relaţiile strategice rămase secrete dintre S.U.A. şi Rusia. „Pe afară-i vopsit gardul, înăutru-i leopardul”! De ce ne preocupă asemenea teze şi ipoteze ? Este simplu (ca într-o reclamă recentă): viaţa noastră depinde prea mult de asemenea mari scamatorii invizibile.

Teza principală a studiilor recente ale istoricilor Troncotă şi Lupu despre transformarea statului român comunist într-un instrument docil al Moscovei va fi, probabil, demonstrată şi consolidată. Dar, fără îndoială, agenţii principali ai Moscovei pot fi căutaţi în primul rând printre cadrele P.C.R. şi abia apoi în armată şi în serviciile de informaţii. Iar în ultimii ani agenţii Rusiei trebuie căutaţi în serviciile de informaţii, în toate partidele politice, printre oligarhi şi miliardari, patroni de presă şi ziarişti, în lumea interlopă. Ca şi agenţii altor puteri. Pentru că sunt prea mulţi, se cam calcă pe bătături.

Atacul celor doi autori, Corvin Lupu şi Cristian Troncotă, la Iulian Vlad nu se susţine deloc, iar probele în favoarea fostului şef al Securităţii se găsesc chiar în anexele volumului (memoriile şi declaraţiile generalului din 1990, publicate aici chipurile pentru a sluji demonstraţia demolatoare). Iulian Vlad nu a fost în nici un fel de partea sovieticilor, cel puţin în timpul evenimentelor din decembrie 1989, ci, dimpotrivă, a făcut tot ce a putut (şi a reuşit!) pentru a evita masacrarea programată din exterior a 60.000 de români[3]. Dar acesta e un subiect care merită să fie dezvoltat separat.

Petru ROMOȘAN

SURSA: https://www.art-emis.ro/cronica-de-carte/corvin-lupu-cristian-troncota-prabusirea-mitului-securitatii-adevaruri-ascunse

 

––––––––––––-
[1] Lupu, Corvin, Cristian Troncotă, „Prăbuşirea mitului Securităţii. Adevăruri ascunse despre generalul Iulian Vlad şi instituţia securităţii regimului comunist din România”, Bucureşti, Editura Elion, 2018, p.14.
[2] Ibidem-op. cit.
[3] „Ştire”-intoxucare-manipulare lansată de „Radio „Europa liberă” – ca fiind reală – în a treia decadă a lunii decembrie 1989.
Publicat în ARTICOLE ŞI FOTOGRAFII ALE ALTORA, DOCUMENTE | Lasă un comentariu

1912: ARMATA ROMÂNĂ SUB LUPA IMPERIULUI RUS

1912: ARMATA ROMÂNĂ SUB LUPA IMPERIULUI RUS

(sau ce știau rușii despre Armata Română la începutul secolului XX)

În anul 1912 la Sankt-Petersburg din Rusia, a fost scoasă de sub tipar o carte secretă, editată la comanda Direcţiei Principale a Cartierului General şi alcătuită de colonelul Iskriţkii. Volumul este intitulat”Forţele Armate ale României conform datelor către 1 ianuarie 1912” şi evident că a fost tipărită în limba rusă la Tipografia Militară.

Având un tiraj extrem de limitat şi fiecare exemplar al cărţii fiind numerotat, mi-am dat seama că este vorba de o carte rară, importantă, care poate prezenta un interes deosebit nu numai pentru militari şi istoricii militari, instituţiile de forţă, serviciile secrete, oameni politici, dar şi pentru publicul larg, cărora le place istoria şi cercetarea.

În această ordine de idei, printr-o minune am izbutit să fac o copie xerox a cărţii originale, numerotată cu nr. 85  pentru a o studia şi a intra în mezul problemei.

Așezarea favorabilă geografică și geopolitică a României, bogățiile ei naturale și umane au transformat-o în toate perioadele istorice  într-o țintă a lacomilor vecini. Este de ajuns, să ne amintim numai numărul războaielor ruso-turce duse pe teritoriul țării noastre și distrugerile făcute de aceștea, impactul economic, politic și social adus poporului român.

Încă în anul 1876 în Buletinul Militar al Rusiei nr. 8 din luna august, la capitolul” Informații militare din străinătate” de asemeni este o informație amplă despre Forțele Armate ale României. Sigur că unele din aceste informații nu corespund adevărului, sau sunt aproximative și relative, dar oricum prezintă un interes pentru istorici, politologi și diplomați.

Înainte de a pune la dispoziţia cititorului cuprinsul respectivului volum, menţionăm, că Imperiul rus, în persoana serviciilor secrete ţariste a dus o muncă uriaşă de cercetare, investigare a tot ce este legat de  activitatea armatei române, pentru a cunoaşte în profunzime toate secretele militarilor români, au infiltrat în structurile cele mai importante, dar şi în cele mai puţin importante oamenii lor prin diferite metode, inclusiv mita, violenţa, trădarea etc. Bunătatea şi sinceritatea românilor nemilitari, dar parţial şi militari deseori a jucat feste în favoarea ruşilor.

Structura cuprinsului cărţii este reuşită şi cuprinde toate aspectele armatei române, în majoritatea cazurilor până la cele mai mici amănunte. Pentru confirmare, vă propun să urmăriţi cuprinsul acestui volum

Partea I

Organizarea şi mobilizarea

Structura forţelor armate

Secţiunea I. Completarea armatei

Cap. I.   Completarea cu ranguri inferioare (cu excepţia subofiţerilor)

  1. Legea privind serviciul militar obligatoriu
  2. Rezultatele satisfacerii serviciului militar obligatoriur
  3. Satisfacerea serviciului militar de către rangurile inferioare

(cursuri şi şcoli în unităţile militare şi generale)

  1. Calcularea efectivului de rezervă al trupelor instruite

Cap. II.    Completarea  cu subofiţeri

  1. În timp de pace

Ordinea pregătirii subofiţerilor

Promovarea în subofiţeri

Satisfacerea serviciului militar de către subofiţeri

Serviciul militar peste termen

  1. În timp de război

Ordinea completării

Calcularea rezervelor

Cap. III. Completarea cu ofiţeri

  1. În timp de pace

Pregătirea cadrelor militare

Promovarea în primul rang

Continuarea serviciului

Măsurile pentru perfecţionarea continuă

  1. În timp de război

Ordinea completării

Calcularea rezervelor

Cap. IV. Completarea corpului de ofiţeri al cartierului general, ingineri militari

şi alte specialităţi militare speciale

Cap. V.  Completarea cu medici mililtari şi veterinari

Cap. VI. Completarea cu cadre  militare

Cap. VII. Completarea cu cai

  1. În timp de pace

Cai pentru trupe şi de tracţiune

Cai pentru ofiţeri

  1. În timp de război

Cai pentru trupă şi de tracţiune

Cai pentru ofiţeri

Cap. VIII. Completarea armatei cu prestaţia naturală în timp de pace

şi de război

Secţiunea II.  Structura conducerii militare

Cap. I. Administrarea centrală cu instituţiile  subordonate ei

  1. În timp de pace
  2. În timp de război

Cap. II.         Administrarea locală

  1. În timp de pace
  2. În timp de război

 

Secţiunea III. Structura trupelor militare terestre

Cap. I. Forţele armate de avangardă

  1. Infanteria

Structura în timp de pace şi de război a unităţilor cu care

Statele de personal în timp de pace şi de război

  1. Cavaleria

Structura în timp de pace şi de război a unităţilor cu care

Statele de personal în timp de pace şi de război

  1. Artileria

Structura în timp de pace şi de război a unităţilor cu care

Statele de personal în timp de pace şi de război

  1. Trupele de geniu şi unităţile de comunicaţie

Structura în timp de pace şi de război a unităţilor cu care

Statele de personal în timp de pace şi de război

  1. Unităţile de convoi cu care

Structura în timp de pace şi de război a unităţilor cu care

Statele de personal în timp de pace şi de război

  1. Unităţile sanitare

Structura în timp de pace şi de război a unităţilor cu care

Statele de personal în timp de pace şi de război

  1. Unităţile de intendenţă/de administraţie

Structura în timp de pace şi de război

Statele de personal în timp de pace şi de război

  1. Forţele unităţilor speciale

Structura în timp de pace şi de război

Statele de personal în timp de pace şi de război

  1. Unităţile instructive

Cap. II. Trupele de linia a doua

Cap. III. Trupele de linia a treia

Secţiunea IV. Organizarea  unităţilor militare de elită

Cap. I. În timp de pace

  1. Brigăzi ale trupelor de infanterie, de cavalerie, de artilerie, de geniu,

de comunicaţii şi mixte

  1. Divizii: de infanterie, de cavalerie şi mixte
  2. Corpuri militare
  3. Unităţi militare superioare

Cap. II. În timp de război

Brigăzi, divizii, corpuri militare şi armate

Conducerea de campanie a armatelor şi organizarea spatelui frontului

Secţiunea V. Unităţile şi instituţiile  militare de instruire

Cap. I. Şcolile pentru instruirea şi pregătirea subofiţerilor şi perfecţionarea

gradelor  inferioare

Cap. II. Instituţiile militare pentru instruirea ofiţerilor

Cap. III. Şcolile pentru perfecţionarea continuă a ofiţerilor şi funcţionarilor militari

Cap. IV. Şcoala pentru învăţământul militar superior al ofiţerilor

Secţiunea VI. Instituţiile şi stabilimentele militare

Cap. I. Instituţiile şi stabilimentele de artilerie

  1. În timp de pace
  2. În timp de război

Cap. II. Instituţiile şi depozitele de geniu şi ale trupelor de comunicaţii

  1. În timp de pace
  2. În timp de război

Cap. III. Instituţiile şi stabilimentele de intendenţă şi de convoi cu care…

  1. În timp de pace
  2. În timp de război

Cap. IV. Instituţiile şi stabilimentele medicale militare

  1. În timp de pace
  2. În timp de război

Cap. V. Instituţiile militare de corecţie

Cap. VI. Crescătoriile de cai şi localurile de reparaţii

Cap. VII. Câmpurile de instrucţii, taberele, poligoanele, poligoanele de trageri etc.

Cap. VIII. Casele pentru invalizi, aziluri, adăposturi şi altele

Secţiunea VII. Dislocarea armatei

Caracterul sistemului de dislocare aprobat

Secţiunea VIII. Mobilizarea

Cap. I. Acţiunile de mobilizare pe timp de pace în administraţiile centrale şi locale

  1. Evidenţa şi repartizarea rezerviştilor
  2. Evidenţa şi repartizarea cailor
  3. Evidenţa carelor/căruţelor
  4. Alte lucrări

Cap. II. Ordinea efectuării mobilizării în administraţiile centrale şi locale

  1. Declararea mobilizării
  2. Concentrarea rezerviştilor şi cailor
  3. Transportarea mobilizaţilor

Cap. III. Mobilizarea unităţilor militare

  1. Infanterie
  2. Cavalerie
  3. Artilerie
  4. Trupele de geniu şi de comunicaţii
  5. Trupele de convoi, sanitare, de intendenţă
  6. Trupele speciale

Cap. IV. Mobilizarea statelor-majore ale armatei şi ale direcţiilor de campanie

Cap. V. Termenele de pregătire mobilizaţională

Secţiunea IX. Efectivul forţelor armate

Cap. I. În timp de pace

Cap. II. În timp de război

Secţiunea X. Înzestrarea cu armament a trupelor militare

Cap. I. Cele mai importante date ale modelelor armamentului adoptat pentru armată

  1. Armele de foc manuale
  2. Mitralierele
  3. Tunurile de artilerie de câmp
  4. Tunurile de asediu, de cetate şi de coastă
  5. Armele albe
  6. Proiectile de mână

Cap. II.  Înzestrarea cu armament şi aprovizionarea cu muniţii conform modelelor de armament

  1. Infanterie
  2. Cavalerie
  3. Artilerie
  4. Trupele de geniu şi de comunicaţi
  5. Trupele de convoi, sanitare, de intendenţă şi de destinaţie auxiliară

Secţiunea XI. Echipamentul / Înzestrarea

Cap. I. Instrument de excavare

  1. Muniţia

III. Echipamente de tabără

  1. Rezervele de cartuşe, alimente şi echipament
  2. Binocluri, telemetre, hărţi şi altele
  3. Mijloace de comunicare

VII. Echipament de harnaşament

VIII. Materiale explozibile

  1. Materiale sanitare
  2. Mijloace pentru poduri
  3. Greutatea totală a echpamentului

Secţiunea XII. Modelele de uniformă

Cap. I.      În timp de pace

Cap. II.  În timp de război

Secţiunea XIII. Aprovizionarea armatei

Cap. I. În timp de pace

  1. Ofiţerilor
  2. Gradelor inferioare
  3. Cailor
  4. Prestaţiile în natură

Cap. II. În timp de război

  1. Ofiţerilor
  2. Gradelor inferioare
  3. Cailor
  4. Rechiziţia şi prestaţiile în natură

Secţiunea XIV. Sistemul de apărare fortificaţională a ţării şi o scurtă schţă

a organizării punctelor de fortificare

Secţiunea XV. Cheltuielile militare ale statului

Cap. I. În timp de pace

  1. Bugetul militar
  2. Analizarea ultimului buget aprobat şi compararea lui cu bugetele anterioare
  3. Costul întreţinerii funcţiilor militare
  4. Povara pentrtu populaţie a cheltuielilor militare

Cap. II. În timp de război

  1. Fondul militar
  2. Modul de alocare a mijloacelor pentru război

Secţiunea XVI. Informaţii succinte despre flota militară

PARTEA II.

Pregătirea de luptă a armatei

Secţiunea I. Pregătirea tactică a trupelor

Cap. I. Viziunile dominante din armată privind principalele chestiuni tactice…

Cap.  II. Analiza principalelor regulamente / statute

  1. De front de infanterie
  2. De front de cavalerie
  3. De front de artilerie
  4. Serviciului de campanie
  5. Instrucţiune la tir
  6. Instrucţiune pentru acţiunile trupelor în preajma cetăţilor

Cap. III. Informaţii succinte din alte regulamente

  1. Instrucţiune pentru acţiunile mitralierelor
  2. Instrucţiune pentru lucrările de tranşee a infanteriei
  3. Instrucţiune la gimnastică

Secţiunea II. Ordinea de instruire a trupelor

Cap. I. Condiţiile generale de instruire a trupelor

Cap. II. Ciclul anual de instruire

  1. Instruirea recruţilor, lecţiile cu efectivul mobilizat, subofiţerii şi ofiţerii
  2. Concentrările pentru instrucţie, trecerile în revistă
  3. Concentrările de tabără şi concentrările speciale
  4. Manevrele

Secţiunea III. Viaţa cotidiană a armatei

Cap. I. Analiza succintă a regulamentelor: militar-penal, serviciului intern

(cu cel disciplinar) şi serviciului în garnizoană

Cap. II. Viaţa cotidiană a ofiţerilor, subofiţerilor şi altor gradaţi mai inferiori

  • Ofiţerilor
  • Subofiţerilor
  • Rangurilor inferioare

Secţiunea IV. Pregătirea militară a populaţiei

Cap. I. Pregătirea militară a tinerilor

Cap. II. Măsurile luate pentru dezvoltarea şi menţinerea dragostei către arta militară

în rândurile populaţiei

Secţiunea V. Concluzii

Cap. I. Pregătirea de front a armatei

Cap. II. Pregătirea tactică a armatei

Infanteria

Cavaleria

Artileria

Acţiunile detaşamentelor din 3 feluri de arme

Cap. III. Spiritul armatei

Cap. IV. Concluzii generale despre armată

ANEXE

  1. Componenţa corpului de armată, diviziei de campanie şi de rezervă.
  2. Tabloul conducerii de campanie a armatei.
  3. Tabloul spatelui frontului.
  4. Tabloul de organizare a spatelui frontului.
  5. Tabelul dislocării armatei române.
  6. Harta de dislocare.
  7. Lista principalelor statute în vigoare, regulamente şi instrucţiuni ale armatei române.
  8. Cinci foi de schiţe.

Vestea bună este că, istoricul- arhivist și publicist din Chișinău Alexandru Moraru, împreună cu colonelul (r), istoric și publicist Alexandru Ganenco, fost ofițer al serviciilor speciale, lucrează întens la traducerea în română a acestui volum de excepție și în septembrie 2019, vor prezenta cartea ”Armata Română sub lupa imperiului rus”. Sperăm mult ca valoarea informațională și istorică a cărții, să fie apreciată de militari și specialiștii în istorie militară.

Alexandru MORARU, istoric-arhivist, publicist

NOTĂ: Prezenta comunicare a fost pregătită pentru sesiunea de comunicări științifice ”Retrăiri istorice în veacul XXI”care a avut loc la Maia, județul Ialomița in septembrie 2018

Publicat în DOCUMENTE, FILOSOFIE ŞI PSIHOLOGIE, ISTORIA NOASTRĂ, ŞTIINTA CULTURĂ CIVILIZAŢIE, ŞTIREA ZILEI | 1 comentariu